Acuzat de instigare la trafic de migranți pentru că și-ar fi adus ilegal în țară fiica de 1 an, Vali Nebunu, considerat lider al Clanului Sportivilor, cere să fie sesizate CCR și Curtea Supremă

 

Un cetățean român care se întoarce în țara lui nu poate fi considerat migrant. Este susținerea pe care apărătorul lui Valentin Eugen Băluș, alias Vali Nebunu, fratele lui Mircea Nebunu și considerat lider al grupării Sportivii, a cuprins-o atât într-o excepție de neconstituționalitate, cât și într-o sesizare prealabilă prin care solicită să se stabilească faptul că un migrant nu poate fi o persoană care este cetăţean sau rezident permanent al statului în care intră. Sesizările au fost formulate în dosarul în care Valentin Băluș este judecat la Curtea de Apel Timișoara pentru două acuzații, printre care și cea de instigare la trafic de migranți, pe motiv că și-ar fi adus ilegal în țară fiica, pe atunci în vârstă de un an. ”Fetița a intrat legal în România, fiind un cetățean român care se întoarce în propria țară, deci nu e migrant”, a arătat apărarea.

În vara lui 2017, aflată în Olanda, alături de soțul său și fiica lor, pe atunci în vârstă de un an, Doina Băluș a fost reținută la un control, în baza mandatului emis în Elveția. Însă, după câteva zile a fost pusă în libertate. În schimb, Vali Nebunu nu a fost reținut. În timp ce anchetatorii români susțineau ulterior că bărbatul a scăpat de controlul olandezilor, Valentin Băluș a susținut că nu avea cunoștință ca pe numele lui să fi fost emis un mandat de arestare în Elveția. Totuși, pentru a nu avea probleme cu ancheta din Țara Cantoanelor, a hotărât să se întoarcă în România, alături de soția sa.

Ca să evite un eventual consemn la frontiera română, au stabilit să intre fraudulos în țară, ajutați de doi cunoscuți și de un șofer de TIR. În luna august 2017, Băluș și soția lui au fost aduși cu o mașină din Germania până în apropierea frontierei cu România. Într-o parcare, au fost ascunși printre cauciucurile dintr-un camion și au trecut împreună granița pe la Nădlac.

Pentru că fiica celor doi soți rămăsese în Germania, fără pașaportul care îi fusese confiscat de autorităţile olandeze, Valentin Băluș le-a cerut celor care l-au ajutat să intre în țară să îi aducă fetița în România. Ceea ce s-a și întâmplat, astfel că, însoțită de fratele major al acesteia, copila a intrat în țară prin vama Nădlac, unde i-au fost prezentate certificatul de naștere și o procură expirată de câteva zile prin care mama fetiței îl împuternicea în acest sens pe fratele major.

În acest fel, pe lângă acuzația de trecere frauduloasă a frontierei, Valentin Băluș s-a ales și cu cea de instigare la trafic de migranți, pentru care a și fost condamnat, de Tribunalul Arad, la 3 ani şi 6 luni închisoare. Prin contopire cu o pedeapsă similară pentru trecerea frauduloasă a frontierei, judecătorii au stabilit ca Vali Nebunu să execute 4 ani și 8 luni de închisoare în regim de detenție.

În schimb, soția sa și trei dintre cei care i-au ajutat au primit pedepse cu suspendare, în timp ce un alt inculpat, în casa căruia au fost găsite, la o percheziție, țigări de contrabandă, a fost condamnat să execute 3 ani și 6 luni de închisoare.

S-a cerut achitarea pentru instigare la trafic de migranți

Valentin Băluș a recunoscut că a intrat fraudulos în țară, dar a susținut că a făcut-o doar pentru a fi alături de soția sa. În plus, a precizat că a aflat abia doi ani mai târziu că între România și Țara Cantoanelor nu exista un acord de extrădare, astfel cum reiese și din interceptările efectuate în 2019.

”La data intrării în țară, necunoscând că ar exista vreo anchetă pe numele său în Elveția, nu avea niciun motiv să nu vină legal, legitimându-se cu cartea de identitate valabilă. În consecință, revenirea sa în România nu poate fi conexată cu intenția de a evita o anchetă în străinătate”, a explicat avocatul Ionel Manole, cel care îl reprezintă pe Valentin Băluș.

În schimb, apărătorul lui Vali Nebunu a cerut achitarea acestuia pentru acuzația de instigare la trafic de migranți, invocând în acest sens art. 16 lin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală – fapta nu este prevăzută de legea penală.

Avocatul Ionel Manole susține că în cazul intrării în țară a fetiței clientului său nu se poate vorbi nici de trecere ilegală a frontierei, nici de o persoană care să fie migrant, lipsind astfel două elemente ale infracțiunii de care este acuzat Vali Nebunu.

”Fetița a intrat legal în România, fiind un cetățean român care se întoarce în propria țară. Putea intra pe baza certificatului de naștere (chiar dacă nu este un document de călătorie propriu zis) și chiar fără certificatul de naștere sau procura expirată dată fratelui major de către mama sa – era suficient ca fratele ei să spună că este cetățean român și să dea datele de identificare pentru ca polițiștii de frontieră să facă verificări în bazele de date”, susține avocatul Manole.

Acesta a invocat legea 248 din 20 iulie 2005 (actualizată) privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, potrivit căreia ”nici o autoritate română nu îi poate interzice, în nici o situație, unui cetățean român să se reîntoarcă pe teritoriul României” (art. 2 alin. 1). Astfel, apărătorul susține că Poliția de Frontieră este obligată să permită intrarea în țară a unui minor (cetățean român), indiferent dacă însoțitorul deține sau nu toate documentele care se solicită obligatoriu doar la ieșirea din România a copilului. În opinia lui Ionel Manole, chiar și actul de sesizare conține o confuzie între condițiile/documentele imperative pe sensul de ieșire din țară în cazul unui minor cetățean român, respectiv cele pe sensul de intrare în țară.

Articolul 29 din legea 248/2005:

(2) Organele poliției de frontieră pot permite intrarea pe teritoriul României a cetățeanului român care se legitimează cu un document de călătorie emis de autoritățile competente române, a cărui valabilitate a încetat, numai după efectuarea verificărilor corespunzătoare în evidențele specifice, cu privire la identitatea și cetățenia titularului. În acest caz durata verificărilor efectuate nu poate depăși 24 de ore din momentul prezentării solicitantului în punctul de trecere a frontierei.

(3) În cazul în care persoana care se prezintă în punctul de trecere a frontierei pentru a intra pe teritoriul României declară ca este cetățean român, dar nu posedă documente eliberate de autoritățile române, valabile sau expirate, care să ateste identitatea acesteia, organele poliției de frontieră efectuează în cel mai scurt timp posibil verificările necesare pentru stabilirea identității și cetățeniei persoanei respective.

(5) Organele poliției de frontieră sunt obligate să permită intrarea pe teritoriul României persoanelor prevăzute la alin. (2) și (3), de îndată ce stabilesc identitatea acestora, precum și faptul că sunt cetățeni români.

Mai mult, potrivit unor decizii ale Consiliului Europei (2006/616/CE și 2006/617/CE), pe care toate statele UE sunt obligate să le preia în legislația internă, traficul ilegal de migranți constă în introducerea ilegală a unei persoane într-un stat care nu este nici statul de cetățenie, nici de reședință permanentă al persoanei respective.

”În consecință, deoarece intrarea ”ilegală – frauduloasă” printr-un punct destinat trecerii frontierei trebuie să vizeze o persoană care nu are acest drept (de intrare), nu suntem nici în prezența unei ”treceri ilegale” a frontierei spre România, un alt element de tipicitate inexistent”, susține avocatul Manole.

Excepție de neconstituționalitate și sesizare prealabilă, formulate în apel 

După condamnarea de la Tribunalul Arad, procesul lui Valentin Băluș a ajuns la Curtea de Apel Timișoara, unde avocatul acestuia a ridicat o excepție de neconstituționalitate. Prin aceasta s-a solicitat Curții Constituționale să constate că dispoziţiile art. 263 alin. (1) din Codul penal ”sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „unei persoane” din cuprinsul acestora se înţelege <unei persoane care nu este cetățean sau rezident permanent al României sau, alternativ, țării limitrofe în care are scopul de a intra>”.

Art. 263 alin. (1) din Codul penal – Traficul de migranți: (1) Racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

În excepția de neconstituționalitate se invocă faptul că protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, arată că ”expresia trafic ilegal de migranţi desemnează faptul de a asigura, în scopul obţinerii, direct sau indirect, un folos financiar ori un alt folos material, intrarea ilegală într-un stat parte a unei persoane care nu este nici cetăţean, nici rezident permanent al acelui stat”.

Pe 8 octombrie, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale, motivând că nu există o legătură strânsă între conţinutul excepţiei de neconstituționalitate şi soluţionarea dosarului. ”Înţelesul noţiunii de persoană din textul de lege invocat este acela din limbajul comun potrivit DEX, în condiţiile în care legiuitorul nu a înţeles să dea noţiunii o altă explicaţie, întrucât în această situaţie ar fi explicat în mod distinct, aşa cum este cazul altor termeni din Codul penal”, a mai arătat instanța.

De cealaltă parte, apărarea consideră că textul supus controlului de constituţionalitate are relevanţă, deoarece ”admiterea excepției ar conduce la achitare (efect concret asupra hotărârii în fond – schimbare radicală a soluției după condamnare)”. 

Împotriva acestei hotărâri, apărarea a declarat recurs, care va fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

În plus, în aceeași zi, pe același subiect a fost formulată și o cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție  în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, dar și aceasta a fost respinsă din aceleași motive.

VEZI ÎNTREAGA ȘTIRE PE BIHORJUST.RO